"Domnisoara Iulia" de August Strindberg.
O piesa frumoasa, in regia lui Liviu Lucaci, la Teatrul de Comedie Bucuresti.
O piesa in care cred se poate regasi fiecare ... cu bune, cu rele, cu ambitii, cu frustrari...
Actiunea se petrece in noaptea de Sanziene; noaptea in care Cerul isi deschide Portile, noaptea in care magia unei alte lumi se revarsa asupra noastra si ne da puterea sa ne regasim, sa ne implinim; dar totodata ne poate aduce decaderea, daca ne jucam cu destinul.
Domnisoara Iulia este fiica unui conte, usor rasfatata, in aparenta puternica, dar care totusi ajunge sa se sinucida pentru ca a avut un moment de slabiciune.
Jean este valetul tatalui ei, valet care aspira la noblete, la demnitate, la titlatura de conte.
Ca si in viata, iubeste cine alege sa iubeasca; daruieste cine alege sa daruiasca; crede cine alege sa creada; traieste cine alege sa traiasca...in piesa, moare cine alege sa moara.
Dra Iulia si Jean sunt pe rand stapan si sluga;
fiecare porunceste, fiecare executa, fiecare se joaca, seduce si cucereste, si fiecare pierde.
Delia Nartea interpreteaza personajul Drei Iulia asa cum numai ea stie. Aduce acel mister si curaj al eroinei, ne seduce si ne invaluie cu trairile sale, ne prinde in poveste si este atat de greu sa mai iesim din ea, chiar si dupa ce Dra se sinucide.
Dincolo de viata, de aceasta lume, de scena...Dra Iulia, prin Delia Nartea, isi pune amprenta asupra noastra, ne imprima emotia trairilor, curajul asumarii slabiciunilor, detasarea de trecut si libertatea de a alege, de a ne decide soarta.
Imi place sa cred despre Delia Nartea ca este o actrita desavarsita, nascuta pe scena, pentru scena. Imi place foarte mult pentru ca stie sa domine personajul, publicul si intreaga actiune a unei piese.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu