marți, 29 ianuarie 2008

uitarea

Ce este uitarea? Uitarea este, in anumite limite, un fenomen natural, relativ necesar. Uitarea este o lege a firii. Asa cum un depozit de materiale s-ar umple nedand posibilitatea de a se depozita si alte materiale, tot asa si depozitul memoriei s-ar putea supraincarca, n-ar da posibilitatea individului sa pastreze noi si noi cunostinte, ca urmare a experientelor curente si recente de viata.(asta referitor la ceea ce invatam pentru scoala, pentru job) si uitam in timp.




Din batrani se spune ca "Uitarea este cel mai bun leac; insa de multe ori uitam leacul!"
Eu cred ca nu il uitam noi pur si simplu, pentru ca suntem aerieni si uitam, ci pentru ca vrem sa uitam...ne complacem intr-o anumita situatie, in durerea noastra, si uitam sa lasam dezamagirea deoparte dupa o vreme si sa continuam sa ne traim viata. Uitam ca mai exista inca in lume lucruri frumoase de care ne putem bucura. Uitam ca cei care se afla in jurul nostru vor sa ne vada fericiti si ar da orice sa ne vada zambind. Uitam de noi si de viata noastra si ramanem prada momentului trecut.




Un alt tip de uitare este atunci cand neglijezi un lucru; trebuie sa faci ceva si uiti sa-l faci. Eu cred ca il uiti doar pentru ca nu vrei sa-l faci; sau pentru ca nu iti pasa daca il vei face sau nu. Dar atunci cand ai de facut un lucru si nu simti indiferenta pentru acesta; cu siguranta nu uiti sa-l faci; oricate alte lucruri (dificile sau nu) mai ai de rezolvat; oricat de aiurit/aerian/indragostit/rebel ai fi...nu ai cum sa uiti. Atunci cand vrei cu adevarat sa faci ceva, si iti pasa daca il faci, nu vei uita de el.




E bine sa mai uiti anumite aspecte din viata; insa lucrurile pe care tu ( nu altcineva ) le consideri cu adevarat importante nu ai cum sa le uiti!!!

Niciun comentariu: